Zmeul de plumb

Un zmeu cu sufletul de plumb mi-a furat inima. Un zmeu cu trupul verde a cântat cântecul meu, cântecul ascuns în inima pământului, în fiecare literă scrisă pentru el.
Un zmeu cu ochii ca astrele m-a părăsit pe dealuri moarte. Mi-a-ngropat inima departe şi a fugit în o sută de primăveri.
Toamna rece nu mă lasă. Îmi intră-n vene. Îmi intră-n ochi. Îmi intră-n suflet. Tremurul mâinii lui mă caută. Îmi vrea ultima suflare. Îmi vrea zbuciumul din gene. Îmi vrea smoala ascunsă-n vene.
Am rămas pe veci îngheţată, cu albastre flori de mai presărate-n locul inimii. Mi-am aşteptat zmeul, dar nu mi-a adus niciodată inima de plumb inapoi.

Zmeul de plumb

 

Anunțuri

5 gânduri despre „Zmeul de plumb

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s