Prea străin

Iubitule, eşti un trup din lut. Întunericul îţi face sufletul diform.
Pleacă şi găseşte-ţi chipul. Fugi de toamnă, de frunze moarte şi de ploaie. Dacă te găsesc, pune-le pe toate în buzunar.
Mi-e frig. Trupul meu e un spital în care vi când vrei, dar pe care îl părăseşti mereu. Am văzut o mare care cântă. O să dispar în ea.
Prea străine, realitatea ta mi-e haos. Priveşti zdrenţele tinereţii mele sfâşiate cu ochii orbi. De ce? De ce nu îmi acoperi pielea rece cu suflarea ta?
Priveşte, un fluture fără o aripă încearcă să zboare. Ce agonie nebunească…

Prea străin

 

Anunțuri

3 gânduri despre „Prea străin

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s