Insomnie cronică

Pe căi stelare, nebănuite, se plimbă îngândurată; în urma ei- praf de stele şi gânduri. Păzeşte Calea Lactee dinaintea timpului. Pe pielea rece i-a desenat cineva, cândva, constelaţii tăcute. În ochii ei zăreşti păsări şi oceane. În părul ei se nasc şi apun stele.

Visele ei te poartă departe, atât de departe încât nici prin gând nu-ţi trece. Prin lumi nebănuit de vesele şi de triste totodată.

E fiica lunii şi a soarelui. E steaua inserarii cea cuminte. Ascultă şoaptele stâncilor eterne din pământ şi adoarme cu ele-n gând. Ochii îi sunt flori, iar buzele zbucium.

Şi-a înălţat împrejuru-i ziduri, nedându-şi seama că zidurile opresc întunericul, dar şi lumina.

Imagine

Anunțuri

2 gânduri despre „Insomnie cronică

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s